La începutul secolului XX, Paștele era un prilej de mare bucurie și petreceri autentice în mediul rural românesc. Un articol din 20 aprilie 1913, publicat în ziarul Dimineața, descria vibrant modul în care comunitățile sătești celebrau aceste tradiții pascale demult uitate.
Sărbătorile erau marcate de o veselie contagioasă, cu hanurile pline și hore întinse pe bătătură. Alături de dansatori, scrânciobul învârtea fetele și flăcăii, adăugând un plus de farmec. Vinul, numit „sângele lui Christos”, era cinstit cum se cuvine, ulcelele umplându-se și deșertându-se în jurul meselor. Țăranul, muncitor din fire, știa să petreacă din tot sufletul, transformând fiecare moment într-o celebrare a vieții.
Citește și: Ce înseamnă supat, cuvântul viral inclus în DOOM 3
Nicio petrecere românească nu era completă fără muzica lăutarilor. Țigănușii cu vioara, țambalul sau naiul aduceau la viață „bătute” care „furnicau la tălpi”, îndemnând la joc. Cântecele vechi, pline de melancolie și amintiri, mișcau sufletele, mai ales când „vinul generos a deschis inima”. Pentru a alunga orice urmă de tristețe, interveneau ursarii cu urșii lor dăscăliți, care prin poznele lor aduceau hazul și veselia, știind să joace, să se dea peste cap și să salute, spre deliciul publicului.
Tradiții Pascale Rurale: De la Horă la Ursari
Această efervescență rurală contrasta puternic cu viața urbană a vremii. La orașe, obiceiurile tradiționale precum scrânciobul, ursarul și petrecerile naive dispăruseră, fiind înlocuite de cinematografe și berării. Orășenii, cu mai multe distracții și petreceri mai dese, nu mai erau satisfăcuți de simplitatea sărbătorilor tradiționale.
În mediul rural, însă, sărbătorile de Paște rămâneau un prilej de „veselie adevărată”, așteptate cu nerăbdare. Fetele munceau luni de zile pentru a-și pregăti iile înflorite și strălucitoare, întrecându-se în podoabe cu natura înflorită. O horă de Paști era considerată un spectacol de neuitat, unde costumele erau „mai frumoase și mai variate”, reflectând bogăția culturală și spiritul comunității, conform Institutului de Studii Sud-Est Europene.
Știri din rețea: Arad Expres · Brăila Expres · Covasna Expres