Sursă: Gds.ro

Creștinii ortodocși din România îl sărbătoresc luni pe Sfântul Ilie Tesviteanul, considerat ocrotitorul recoltelor și al ploilor în perioadele de secetă. Această zi este marcată de obiceiuri tradiționale și ceremonii religioase în întreaga țară, în special în zonele rurale.

Legendele spun că Sfântul Ilie s-a născut în urmă cu peste 800 de ani înainte de Hristos, în ținutul Tesvi din Galaad, într-o familie de preoți. La naștere, tatăl său a avut viziuni cu oameni în alb învelindu-l în scutece de foc, simbolizând râvna sa pentru Dumnezeu, care l-a însoțit pe parcursul vieții. În timpul vieții, Sfântul Ilie a fost cunoscut ca un gospodar cu o fire iute, dar și ca făcător de minuni, fiind considerat cel care poate deschide și închide cerurile.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

De sărbătoarea Sfântului Ilie, românii respectă mai multe obiceiuri pentru a evita grindina și a asigura recoltele bogate. În această zi, oamenii nu lucrau pe câmp, pentru a nu provoca grindina de mărimea merelor, și nu consumau mere, pentru a nu atrage grindina mare. Femeile mergeau la biserică pentru a oferi pomană pentru se sting din viațăți, din roadele gospodăriei, iar în dimineața zilei se culegeau plante de leac, precum busuiocul, care era uscat și sfințit în biserică. Cenușa rezultată era folosită în scopuri terapeutice.

• Oamenii aprindeau lumânări și dădeau pomană pentru sufletele celor trecuți în neființă, în special pentru copiii se sting din viațăți.
• Ogoarele erau stropite cu agheasmă pentru a asigura rod bogat în anul următor.
• Apicultorii recoltau mierea albinelor, această activitate fiind rezervată bărbaților, care o gustau împreună cu rudele și vecinii la masa festivă.
• Ciobanii coborau în sate pentru prima dată după urcarea oilor la stână, aducând în dar iubitelor furci de lemn pentru tors.
• La Fălticeni, din 1814, are loc bâlciul de Sfântul Ilie, al doilea ca mărime din Europa, unde negustorii din mai multe țări își vindeau produsele pe străzile orașului.

Semnificația religioasă și populară a Sfântului Ilie

În tradiția populară, Sfântul Ilie este reprezentat ca mergând pe cer într-un car cu roți de flăcări, tunând și lovind diavolii cu biciul de foc. El este considerat aducător de ploaie, dar și ca o divinitate mâniată de oameni, care poate provoca grindină și furtuni puternice. Multe legende spun că Sfântul Ilie nu și-a încheiat misiunea pe pământ, ci așteaptă sfârșitul lumii pentru a lupta cu diavolii și a decide soarta omenirii.

Obiceiurile de Sfântul Ilie marchează mijlocul verii pastorale, fiind momentul în care ciobanii coboară din munți și aduc daruri iubitelor. În unele zone, se organizează târguri și petreceri câmpenești, precum cele de la Găina sau Covasna, unde se vând și se cumpără produse tradiționale, iar comunitățile locale păstrează cu sfințenie aceste tradiții.

Recoltarea mierii, culesul busuiocului și ritualurile de pomană sunt doar câteva dintre obiceiurile care păstrează vie legătura cu spiritualitatea și credința populară, marcând această zi ca fiind una de mare însemnătate pentru români.

Dacă tu sau cineva apropiat trece prin gânduri suicidare, sunați la TelVerde Antisuicid: 0800 801 200 sau 116 123 (gratuit, 24/7).