Sursă: Jurnalulolteniei.ro
Un nou incident în Parlamentul României a avut loc vineri, 31 iulie 2026, când Alexandru Rogobete (PSD) a lansat un atac dur la adresa fostei ministru a Sănătății, Ioana Mihăilă. Discursul a fost susținut în timpul dezbaterilor legate de problemele din sistemul de sănătate, unde mai mulți deputați și foști miniștri au criticat actuala situație.
Citește și: Restricții de circulație în Gorj pentru lucrări de iluminare și marcaje
În discursul său, Rogobete a numit-o pe Ioana Mihăilă „epilatoare-șefă de la Bihor”, o aluzie la perioada în care aceasta a condus Ministerul Sănătății în timpul pandemiei. Evenimentul s-a desfășurat în plenul Parlamentului, unde s-au adoptat legi importante pentru PNRR și SAFE, cu scandal și replici dure.
Reacțiile politice și sociale la atacul din Parlament
Reacțiile nu au întârziat să apară. Ioana Mihăilă a răspuns pe Facebook, acuzând un „misoginism la cel mai înalt nivel” din partea lui Rogobete. Ea a spus că dorința de a „face pe placul șefilor din activul de partid” a depășit limitele bunului simț.
- Ioana Mihăilă a criticat atacul drept misogin
- Deputata USR, Diana Buzoianu, a susținut că declarația lui Rogobete este „regretabilă”
- Actualul ministru interimar al Mediului a calificat atacul drept „misogin”
- Buzoianu a subliniat diferențele de studii și experiență între ea și Rogobete
- Reacțiile au fost susținute și de alte personalități politice și reprezentanți ai societății civile
Contextul și impactul scandalului în politica românească
Evenimentul a avut loc în contextul unor dezbateri aprinse despre situația sistemului de sănătate și despre modul în care politicienii tratează femeile în funcții de conducere. Reacțiile au fost transmise și pe rețelele sociale, unde susținătorii Ioanei Mihăilă au condamnat limbajul nepotrivit și atacurile sexiste.
Alexandru Rogobete și-a cerut scuze oficial pentru declarație, recunoscând că apelativul folosit a fost „neadecvat”. Evenimentul a generat un nou val de discuții despre misoginism în politică și despre respectul față de femei în spațiul public.
În concluzie, scandalul din Parlamentul României din 2026 evidențiază tensiunile persistente în politica românească și necesitatea unui dialog mai respectuos și echitabil între politicieni, în special în contextul egalității de gen.