Sursă: Gds.ro
Elveția și Italia au încheiat un acord pentru a transfera apă din Lacul Lugano către Lacul Maggiore, în contextul secetei severe din nordul Italiei. Măsura, care se va desfășura pe o perioadă de nouă zile, are ca scop creșterea nivelului Lacului Maggiore, aflat aproape de minimele istorice.
Citește și: Un al doilea deces provocat de ciumă în Rusia, în regiunea Irkutsk
Apa va fi transferată prin râul Tresa, care leagă cele două lacuri, iar cantitatea de apă eliberată la Ponte Tresa a fost majorată de la 3 la 8 metri cubi pe secundă, începând de marți. Autoritățile elvețiene și italiene vor monitoriza situația și vor decide dacă va fi nevoie de alte măsuri după această perioadă.
Transferul de apă, o soluție de urgență pentru seceta din nordul Italiei
Râul Tresa, care pornește din Lacul Lugano și ajunge în Lacul Maggiore în apropiere de Luino, în provincia Varese, joacă un rol crucial în această intervenție. Apa din Lacul Maggiore, care ulterior ajunge în râul Ticino și apoi în bazinul râului Po, este vitală pentru agricultură, transport și ecosisteme.
- Seceta a coborât nivelul Lacului Maggiore sub 192,5 metri, cu aproape un metru sub media normală.
- Producția de orez în nordul Italiei, cea mai mare din Europa, este grav afectată, fermierii fiind nevoiți să alterneze zonele irigate.
- Transportul pe lac, inclusiv navele de pasageri și feriboturile, a fost suspendat sau restricționat pentru a evita accidentele.
- Nivelul râului Po, bazinul principal pentru Italia, a fost încadrat în categoria de secetă extremă.
Impactul secetei asupra regiunii și măsurile de urgență
Seceta afectează intens agricultura din Valea Padului, unde peste 80% din suprafața cultivată cu orez se află în provinciile din nordul Italiei. Fermierii încearcă să salveze recoltele alterând zonele irigate, în timp ce autoritățile elvețiene și italiene continuă să gestioneze resursele de apă în mod comun.
Transferul de apă din Lacul Lugano nu reprezintă o soluție pe termen lung, ci o măsură de urgență pentru perioada critică. Cooperarea transfrontalieră devine esențială pentru a împărți eficient resursele și a proteja ecosistemele, agricultura și transportul în condițiile în care seceta persistă.
Autoritățile din cele două țări trebuie să găsească în continuare soluții durabile pentru gestionarea resurselor de apă, în condițiile în care schimbările climatice intensifică aceste fenomene extreme.