Sursă: Jurnalulolteniei.ro
Obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030 rămâne prioritar pentru autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, tonul mesajelor oficiale s-a schimbat semnificativ, accentul fiind pus pe responsabilitate și reforme concrete, nu pe promisiuni calendaristice.
Citește și: Un al doilea deces provocat de ciumă în Rusia, în regiunea Irkutsk
Potrivit publicației NewsEdge.ro, dacă în trecut 2030 era prezentat ca un termen ferm, acum abordarea devine mai precaută. Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, a explicat că succesul procesului depinde de efortul intern și de voința celor 27 de state membre. „Republica Moldova, așa cum ne-am asumat ca guvernare, este să pregătim țara pentru semnarea tratatului până la finele anului 2028 și să fim gata de aderare până în 2030. Deci asta este ceea ce putem noi să ne asumăm”, a declarat ea pentru TeleradioMoldova.
Schimbare de perspectivă în discursul oficial despre aderare
Gherasimov a subliniat clar că nimeni nu poate oferi garanții absolute privind data finalizării procesului. „Ce putem garanta este ritmul reformelor. Dacă așteptați o garanție privind anul aderării, nu cred că cineva poate oferi această certitudine, nici la Chișinău, nici la Bruxelles”, a afirmat ea.
Fostul deputat și analist politic Alecu Reniță consideră că această nouă abordare reflectă o înțelegere mai matură a procesului european. „Este vorba, în primul rând, de o abordare mai realistă a unui proces pe care guvernarea inițial credea că îl poate parcurge foarte rapid”, a explicat Reniță pentru News Edge.
El avertizează că optimismul inițial a subestimat provocările tehnice și administrative uriașe, precum și transformările structurale necesare în societate, economie și administrație. „Integrarea presupune un ansamblu de procese pe care autoritățile de la Chișinău probabil nu le-au evaluat în mod realist. Pe lângă capitolele esențiale, precum statul de drept, justiția, presa independentă și drepturile omului, există directive în domenii precum mediul, care pentru UE sunt foarte importante, chiar dacă în Moldova pot părea periferice”, a explicat Reniță.
Provocările negocierii și comunicarea cu cetățenii
Experiența ultimilor ani a arătat că discuțiile cu instituțiile europene urmează o logică riguroasă, diferită de așteptările politice locale. Reniță subliniază că adaptarea la realitățile procesului european este un pas esențial pentru o comunicare onestă cu cetățenii. „S-a crezut că Uniunea Europeană este un obiectiv ușor de atins. Acum, după ce au intrat efectiv în acest proces, și-au dat seama că lucrurile nu sunt atât de simple. «Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg»”, a mai spus el.
În acest climat, discursul oficial se recalibrează. Obiectivul final rămâne integrarea europeană, însă autoritățile evită presiunea unui termen fix, concentrându-se pe calitatea reformelor și pe capacitatea statului de a aplica regulile europene.
Astfel, comunicarea devine mai realistă, iar procesul de aderare se desfășoară cu responsabilitate, în condițiile în care provocările tehnice și administrative sunt recunoscute și asumate de autorități.