Sursă: Jurnalulolteniei.ro
Constantin Rădulescu atrage atenția asupra costurilor extrem de ridicate ale închiderii centralelor de termoficare din România, comparativ cu modernizarea acestora. El susține că această decizie a avut un impact financiar major asupra bugetului național, afectând economia și stabilitatea energetică a țării.
Citește și: Euro atinge un nou record, depășind pragul de 5,35 lei, anunță BNR
Președintele Consiliului Județean Vâlcea explică faptul că menținerea CET-urilor până în 2028 ar fi costat aproximativ 520 de milioane de euro, în timp ce închiderea lor rapidă, fără un plan clar, a generat cheltuieli de peste 3 miliarde de euro. Această diferență de costuri, de șase ori mai mare, afectează direct resursele financiare ale României, iar românii suportă această povară prin facturi mai mari și pierderi economice.
Impactul închiderii CET-urilor asupra crizei energetice
Constantin Rădulescu subliniază că reducerea capacității de producție a centralelor nu înseamnă neapărat lipsă de utilitate. În perioadele de criză, fiecare procent de energie produsă contează imens pentru stabilitatea sistemului energetic național. Lipsa infrastructurii adecvate și deciziile luate fără o analiză riguroasă pun în pericol siguranța populației și crează dificultăți majore în gestionarea crizei.
- Costurile suplimentare generate de lipsa centralelor în sezonul cald au fost de peste 64 de milioane de euro în doar două luni.
- Fără CET-uri, cheltuielile pentru compensarea crizei energetice au crescut semnificativ, afectând bugetul statului.
- Deciziile rapide, fără o strategie clară, pot duce la pierderi financiare și riscuri pentru populație.
Situația de urgență și măsurile guvernamentale
Situația critică generată de scăderea debitului Dunării a determinat convocarea unei ședințe extraordinare a Guvernului, pentru a analiza măsuri de urgență. Autoritățile intenționează să instituie starea de urgență hidrologică în județele Călărași și Constanța, pentru a asigura siguranța sistemului energetic național și pentru a preveni o criză majoră.
Guvernul pregătește alocarea a 7 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru amplasarea barjelor în albie, pentru creșterea nivelului apei în zona gurii de captare de la Cernavodă. Proiecțiile indică o scădere a debitului Dunării la valori periculoase, apropiate de minimul istoric din 1985, ceea ce impune măsuri rapide pentru protejarea reactoarelor nucleare și asigurarea funcționării sistemului energetic.
Autoritățile continuă monitorizarea situației și iau în calcul restricționarea iluminatului public pe timpul nopții pentru a economisi energie. În aceste condiții, deciziile strategice și gestionarea resurselor devin esențiale pentru evitarea unor consecințe grave asupra populației și economiei naționale.
Experiența de peste 16 ani în presă a jurnalistului Ionuț Jifcu contribuie la documentarea și explicarea acestor situații complexe, în contextul unei crize energetice fără precedent în România.